ce-a vrut să zică poetul

Să te ferească Dumnezeu să-ncerci să-nţelegi ceva zilele ăstea din declaraţiile oamenilor politici. Ia ascultaţi acilea!

Ponta a declarat, vineri, în legătură cu eventualii primari PDL sau candidaţi care vor veni alături de USL că "sunt o mulţime de pedelişti care nu vor fi primiţi niciodată în USL".

zice Ponta. După care, continuă mai jos

"Flutur, Falcă, Udrea sau Anastase n-au ce căuta în USL. Şi pe plan local la fel. Frunzăverde, Piedone, n-au venit decât să candideze şi oamenii îi vor vota sau nu (s.m.)", a spus Ponta.

Eu înţeleg că am o deficienţă serioasă de cafea în sistem, alături de una şi mai serioasă de gramatică română, dar întreb şi eu. Voi ce înţelegeţi din povestea de mai sus? Eu am înţeles aşa, noi nu-i primim, dar dacă oamenii-i votează, atunci sunt oricînd bineveniţi.

Ori Ponta tocmai s-a contrazis singur, ori jurnalistul n-a transcris bine mesajul.

Oricum, rezultatul este acelaşi. Cu cît ne apropiem mai mult de alegerile din iunie, devenim din ce în ce mai turmentaţi. Multă sănătate şi spor la votare, hîc!

Ugly Kid Joe

CD … an overpriced item invented by record companies to rip us all off

Aş plăti oricît să mai văd un show ca Most Wanted …

Nu uitaţi că Ugly Kid Joe vin anul acesta la Rock The City (şi în teorie, ar trebui să fie exact aceeaşi formulă, cu Fortman şi Eichstadt la chitări)!

pistele de biciclete cu de toate

Că tot se discută de piste de biciclete



După ce că pechinezu de Maverick nu mai are nici un gust, s-au mai şi lăţit ca nesimţiţii, pe tot trotuarul. Kilometru ăsta de pistă e şi mai scump, că are drive-in.

aberaţii cu pedefeuri

Dacă-mi trimiţi pedefeuri despre care-mi ceri părerea şi faci chestia asta



te urăsc!

Scoate naibii setările de securitate, că oricum e un word pe care l-ai făcut pedefe cu PDFCreator!

din presă adunate

în atenţia lui Răzvan Voiculescu,

HDR nu înseamnă mai multe detalii (după cum bine poţi vedea şi tu în poză)

ci

greater dynamic range between the lightest and darkest areas

dar prespun că ştiai deja asta. Contrast, nenică! Contrast (ca ăla de unu la un triliard, cu care a fost marketat monitorul pe care editezi articole).

Cît despre Adevărul, c'mon! Home?! De ce nu дом?

Efectul razelor Securităţii asupra minţilor bolnave

Sectia era o continuatoare a Societatii Carpatina Sinaia, fondata in 1893 de fostul staret al Manastirii Sinaia, arhimandritul Nifon, Take Ionescu si prima sa sotie, cetateana britanica Bessie Richards.

După cum spunea şi Dorin Tudoran, let the samba (a se citi isteria) begin!

Stau şi mă-ntreb ce-i mai rău, aberaţiile lui Dan Diaconescu sau cele ale lui Sorin Roşca Stănescu (luaţi aminte că amîndoi sunt legitimaţi politic, unul de către partidul la guvernare – după ce l-a etichetat pe DD ca fiind frecventabil după alegeri – iar celălalt s-a afişat cu principalul candidat la Cotroceni din partea opoziţiei)? Tupeul cu care se vîră în viaţa publică şi DD şi SRS, după ce s-a descoperit că împăratul este gol (sau securist, sau corupt, după caz) mă fac să cred că gardul este irevocabil rupt şi prea mulţi l-au sărit.

Sper ca Andrei Pleşu să-l să-i dea în judecată de să le meargă fulgii, poate se-nvaţă minte. Că tot veni vorba, Emil Boc chiar nu l-a dat în judecată pe Capatos? Ar fi fost un gest umanitar pentru televiziunile din România.

Vă recomand şi reacţia extrem de sănătoasă a lui Vasile Gogea.

reddit loveşte din nou

Probabil că aţi auzit de povestea din spatele lui Rome Sweet Rome. Dacă nu, articolul ăsta din Wired este destul de edificator.

Acum Reddit loveşte din nou. A ajuns pe prima pagină, un clip în care un puşti de 17 ani primeşte un motivaţional greu de la maică-sa (e drept că are şi circumstanţe atenuante, vorbim totuşi de death metal progresiv şi o trupă care se numeşte Logistic Slaughter). Ca experiment, aţi putea să închideţi ochii şi să vă închipuiţi că progeniturile domniilor voastre cîntă într-o astfel de trupă. Acum, cîţi dintre voi i-aţi încuraja să continue? În apărarea puştiului, trebuie să spunem că ştie să cînte destul de bine.

Una peste alta, Kevin Pereira  intră pe fir (după ce ascultă o piesă cîntată de puşti) şi îl invită la emisiunea pe care o găzduieşte el, Attack of the Show, pe G4tv.

Mai e ceva important în toată povestea asta. Chiar la început, maică-sa nu încetează să repete că puştiul stă zi de zi cu chitara şi calculatorul şi cum îşi pierde el vremea. Ei bine, puteţi să decupaţi fragmentul ăla şi să vi-l puneţi pe perete, pentru că asta este singura modalitate prin care veţi ajunge să faceţi ceva bine (orice).

despre Master Chef

Articolul ăsta m-a făcut să-mi înving lenea şi să scriu cîteva rînduri despre Master Chef, măcar pentru că părerea mea este exact pe dos.

Pînă ieri, nu văzusem nici un episod din mult-lăudatul show de la Proteve, citisem doar cîteva rînduri despre Florin Dumitrescu, unul dintre bucătarii din juriu şi odiseea lui culinară.

În amintirea vremurilor în care cei mai buni prieteni ai mei erau bucătarii din Flanders, am zis că merită să pierd vremea la teve, dacă tot pierdusem marile mişcări tectonice din timpul zilei (mă refer bineînţeles la transferul primăverii, achiziţia unui atacant destul de tînăr şi cu imaginaţie, Sorin Frunzăverde, de către PNL).

Hai să începem cu critica, că doar la astea sunt bune blogurile, nu? Să ne desfăşurăm ştiinţa şi priceperea în toţi şi în toate. M-am uitat aproape la aproape toată emisiunea de ieri şi pot spune cu mîna pe inimă că principala hibă a show-ului este scenariul prea strict.

Ce vreau să spun prin asta?

Sunt atît de străvezii replicile candidaţilor şi personajele pe care le joacă, încît dispare foarte mult din satisfacţia elementului surpriză. Pentru că nu-i aşa, motivul pentru care franchizele ăstea atrag publicul şi candidaţii ca fluturii la lampă noaptea este pentru că promit ceea ce viaţa pare să nu ne mai ofere. O doză umflată cu pompa de imprevizibil, de poveste, de realitate dincolo de cenuşiul vieţii fixate în calendarul împărţit în weekdays şi week-ends. Ei, riscul cel mai mare este că în căutarea spectacolului vieţii, scenariştii ajung să construiască atît de mult, încît totul devine îndeajuns de străveziu.

Şi vă dau două exemple de ieri, animatoarea care atunci cînd a ieşit părea ruptă din emisiunile regizate ale lui Ernest şi bucătarul deghizat în jandarm, care n-a părut nici un moment deranjat că a i-a fost deconspirată cartea de muncă.

Şi cu asta gata cu critica, pentru că laudele bat defectele. Cine mai vrea să facă un spectacol de succes la televizor în România, ar trebui să-i angajeze pe cei care fac casting la Proteve pentru Vocea României şi pentru Master Chef, pentru că sunt atît de bine aleşi şi-şi joacă atît de bine rolul, încît fac mai mult de 50% din economia spectacolului. Dacă nu erau bucătari profesionişti, ar fi putut la fel de bine să fie actori profesionişti.

Mi-a plăcut foarte mult felul în care au dozat jocul de-a bucătarul rău şi bucătarul bun şi chiar dacă raportul de forţe e un pic inegal, măcar i-au aşezat simetric pe tipii răi în margine, iar pe tipul cel bun în mijloc (F. Dumitrescu).

Şi cu ocazia asta, mi-am adus aminte cît de greu este să fii un bucătar bun şi cît de important este el  în economia unui restaurant. Dacă ai ajuns în fruntea unei bucătării, atunci poţi să fii sigur că n-ai să ai mari surprize în altă parte.

lingua franca

cred că tocmai s-a descoperit limbajul universal al infractorilor

Janoušek: Good morning, Mayor!
Bém: I am going to shit my pants. I am incredibly pissed off. Those journalists are getting on my nerves. Really!
Janoušek: I don't wonder.
Bém: But I am really pissed off. Fuck, do something about it you guys! I am now being tested by some idiots from Nova [TV].

sursa: Eastern Approaches

Să înţeleg că toată lumea vorbeşte porcos la telefon atunci cînd e vorba de corupţie?

primus

Ştiu ce ar spune toată lumea. Că Primus mai are şi alte piese, în afară de Tommy şi Jerry. Dar nu pot să-mi scot din cap momentul în care am auzit pentru prima dată Tommy The Cat, pe Superchannel la Dragoş, cînd ne pregăteam să mergem la şcoală, prin clasa a şaptea.

Nu sunt multe scenele care mi s-au întipărit definitiv, dar asta-i una dintre ele cu siguranţă. Îmi aduc aminte că am fost hipnotizat aproape instantaneu de sunetul basului iar la sfîrşitul clipului (pe vremea aia, tot ce ascultai se memora automat, pentru că nu se ştia cînd vei avea a doua oară şansa să asculţi) în minte-mi ronţăia un singur gînd, cum să fac rost de mai multă muzica ca asta ....

Iar după Some Kind Of Monster, nu pot să nu zîmbesc la cum ar fi arătat And Justice For All cu Les. Iar dacă e să joc rolul de pensionar chiţibuşar pînă la capăt, aş zice că dacă-i aduceau şi pe Primus la Rock The City, anul ăsta, atunci ar fi fost cel mai tare festival din România, de la Skip Rock '95 încoace!

Şi nu uitaţi, Primus sucks!

rock star

STEVEN VAN ZANDT: Two weeks into the show, I’m walking down the street, and three out of four people stop me, talking about Sopranos. Twenty-five years as a rock ’n’ roll star? Forget it. I’m like, Wow, this TV thing. Yeah, every cliché you ever heard about TV, I just witnessed it.

extras dintr-o interviu-discuţie kilometrică cu actorii din Soprano.

democraţie

As the great American jurist and Supreme Court associate justice Louis Brandeis once said: “We can have huge wealth in the hands of a relatively few people or we can have a democracy. But we can’t have both.”

dintr-un interviu cu Robert Reich, pe The Browser.

comentariul zilei

pescuit din comentariile la reportajul GSP despre manifestaţia galeriei Craiovei şi bătaia încasată de suporteri de la jandarmi, în Piaţa Universităţii. S-a dus naibii agora!

Bill Callahan

Well it's hard to rouse a hog in delta And it can get tense around the Bible belt America! America!

Cu gîndul la stenograme

Dacă spre sfîrşitul săptămînii trecute, bursa zvonurilor anunţau ca şi cîştigător anunţul lui Titus Corlăţean cu privire la împărţirea jucăriilor între locale şi generale, duminică, după ce bucureştenii au primit o palmă de la VOINA şi s-au răcorit la Turbohalle-schmalle, iată că a apărut şi domnul preşedinte cu un interviu.

Dacă stau bine să mă gîndesc, de mult n-am mai văzut aşa efervescenţă pe sticlă din partea unui preşedinte. Acum două săptămîni la Pro, după aia în EvZ, acum la B1, în ritmul ăsta, pînă la în iunie domn' preşedinte o să epuizeze toate televiziunile. Mă întreb dacă o să mai rămînă ceva nespus, chiar dacă pînă la urmă, întreaga noastră istorie post-decembristă ar putea foarte bine să fie rezumată în anecdota reală povestită de Andrei Pleşu în clipul acesta.

Dar, ca să revenim la ultima scenetă pregătită pentru public de către trupa de comedie politică de la Cotroceni, dacă încerci să te distanţezi puţin şi să tragi aer în piept, te apucă jena. Pentru că dacă e să ţinem cont de ritmul cu care scade în calitate reprezentaţia publică a politicanului români, în scurt timp s-ar putea să ajungem să zicem că nu mai vrem să ştim nimic din ce fac ei.

Bag io seama că pe Traian Băsescu îl paşte acelaşi pericol ca în cazul fabulei cu Petrică şi lupul. Încă două trei poante ca asta, eventual una în care îi propune şi lui Antonescu un loc la Cotroceni (sau lui Geoană, mai ştii?) şi Traian Băsescu o să fie la fel de credibil ca Oreste cu energiile lui extraterestre (rîdem, noi rîdem, dar s-ar putea ca domnu Oreste să fie mai sănătos decît mulţi politicieni români, uitaţi-vă numai la ce scandaluri de corupţie au ieşit la iveală în ultimul timp). Cristian Preda zice că este încă un moment în care preşedintele se remarcă ca fiind un actor politic redutabil şi că vrea să-şi asigure supravieţuirea politică. Care supravieţuire? N-a spus domnul preşedinte că se retrage din viaţa politică, unde a fost atît de umilit?

După ce am mai citit o dată declaraţiile din ultimele şase luni cu privire la guvernarea în România şi am ajuns din nou la stenograma parţial revelată în presă azi, concluzia mea este că oamenii ăştia sunt complet iresponsabili. După ce dădeau guvernul Boc ca beton pînă la alegeri, după ce l-au aplaudat pe Mihai Răzvan Ungureanu, vin acum şi spun că ei ştiau de propunere?! Ba, în cazul Elenei Udrea, îi mai iau şi în balon pe cei cu care este foarte posibil să guverneze după alegerile generale. Cred că glumesc oamenii ăştia. Dacă domnul preşedinte vrea să mă convingă cu ieşirea asta că postul de prim-ministru se dă şi se ia în mai puţin de 140 de caractere, îşi face iluzii.

Şi atunci care poate fi scopul stenogramelor?

Bănuiala mea este că pe undeva, în clasa politică s-a rupt filmul* şi politicienii nu mai ştiu cui se adresează într-un final. Dacă ei îşi închipuie că electoratul are IQ-ul celor care se uită la Dan Diaconescu sau Gigi Becali (apropo, i-aţi văzut pe ăştia doi, dacă n-ar fi fost atît de siniştri, ar fi mers de un sitcom produs de ProTV - sigur ar fi avut mai mult succes decît prostia aia de Las Fierbinţi) se-nşală. E ceva sinistru în siguranţa cu care se manifestă politicianu român, în timp ce sparge totul în magazinul de porţelanuri. Uitaţi-vă şi la siguranţa lui Şova atunci cînd Gheorghe verifică dacă a auzit bine. Sunt atît de siguri pe ei, încît au uitat să verifice ce spun, cînd spun şi unde spun.

După un preşedinte care sărea în gîtul alegătorilor lui, urlînd Măi, animalule! altul care credea în Dumnezeu, dar era înfrînt de structuri şi acum unul care joacă postul de prim-ministru ca la poker, îmi este teamă de profilul următorului cîştigător al scaunului de la Cotroceni.

______________________________
*bineînţelesc că mai există şi posibilitatea ca marfa să fi fost într-adevăr de calitate.
Şi că veni vorba de marfă, poate se sesizează cineva cu privire la mizeria de magazin de vise tîmpite, care vinde tot felul de prostii minorilor (nu că majorii ar avea prea multă minte, cînd vine vorba de droguri legale), de la intersecţia Sebastian cu Calea Rahovei. Chiţimia cu firma LEUL pe ea. Dacă aş fi poliţist, aş găsi un minor şi l-aş trimite să cumpere de acolo un pliculeţ, după care aş dărîma şi igieniza zona.

toate stenogramele preşedintelui

De acum încolo, mă aştept să văd publice şi stenogramele de la licitaţiile băieţilor deştepţi sau cele ale regilor asfaltului, în care aceştia propun administraţiei să repare străzile gratuit sau în schimbul  unor bilete la RHCP.

Avea dreptate Alin Teodorescu cînd spunea

Nu vă daţi seama de ce influenţă și de ce efect real au ziarele! E foarte mare, mult mai mare decît ce măsuraţi voi cu BRAT-ul! Ziarele sînt citate de facebook, pe twitter, din ziare fură site-urile, din ziare șterpelesc televiziunile, din ziare își fac conținut google și yahoo, articolele ziarelor sînt împrăștiate pe net, pe tablete, pe telefonul mobil și voi aţi lăsat privirea în jos!

Cătălin Tolontan - Testamentul lui Ovidiu. Adevăratul testament

din păcate, ziarele se achită din ce în ce mai jalnic de sarcina asta.

Iris

De ceva timp, şoferii de pe maxi-taxi au început să-şi diversifice undele radio, astfel încît am descoperit că sunt mai mulţi candidaţi la titlul de emisiunea tîmpită a zilei (după ce un deştept de la Radio 21 se minuna cît de frumos e să trăieşti la Baku).

Acum o săptămînă, la ProFM, se trăgea din toate părţile în Iris. Cum că le-a murit traducătorul şi că toată discografia lor se găseşte într-un album Whitesnake. N-am fost fan niciodată, dar mi se pare un pic indecent din partea radiourilor să se apuce să-şi dea jos statuile fără să-şi asume un pic din responsabilitate.

Ani la rîndul i-au ridicat în slăvi (cum au făcut şi cu Phoenix, care acum au ajuns la nivelul de invitaţi la emisiunile de doi bani pentru gospodine – dacă i-ar fi zis cineva asta lu Covaci acum treizeci de ani, cred că se lăsa de muzică şi se apuca de gătit – sau Cargo care fac ferestre sau ceva de genul ăsta, n-am înţeles foarte bine din ultimul lor clip, cel cu Qfort).

Este ceva dizgraţios în scena asta cu hai să dăm în Iris, acum că le-a trecut vremea. Şi mi-am adus aminte de scena asta din King Of Comedy

Scena de care vă vorbesc începe la minutul 1:30, cînd Jerry Lewis este acostat pe stradă de o doamnă în vîrstă, care-i cere un autograf şi îl roagă să vorbească la telefon cu nepotul ei, internat în spital. În 3 secunde, se trece de la cît de minunat eşti la sper să faci cancer.

Sper că cei de la Iris au văzut King Of Comedy.

springsteen

Meir Dagan

Reddit Test PAC

What we aim to do is make an example out of Lamar Smith and anyone else who threatens to undermine the constitutional freedoms enjoyed by individuals who engage in creating and sharing ideas and content in the digital age.

sursa

Cred că toată lumea ştia că se va ajunge aici. Politicienii ar face bine şi ar începe să-şi facă conturi pe majoritatea saiturilor şi reţelelor sociale mari, pentru că un nou mod de a face politica se iveşte la orizont (pe limba lor, uitaţi de bloguri fără comentarii şi fără posturi, e timpul să vă puneţi cu burta pe carte).

Fraza cheie în citatul de mai sus este make an example. Exemplul se referă la faptul că lumea s-a schimbat, iar politicienii trăiesc încă visînd la trecutul glorios şi sorbindu-şi cocktailurile pe marginea piscinei (proastă metaforă).

Pe scurt. Mai mulţi useri de pe reddit, organizează un Test PAC cu care vor să îl înfrîngă pe senatorul Lamar Smith (iniţiatorul SOPA şi PIPA). Mi se pare interesant că ţinta („bietul” Lamar Smith) a fost aleasă prin intermediul unui sondaj. Chestia asta cu sondajul transcede idea de republicani şi democraţi. Data viitoare s-ar putea să fie un democrat care a călcat în străchini.

Scopul principal al acestui PAC va fi să strîngă bani pentru a convinge (prin intermediul clipurilor etc.) alegătorii din districtul lui Lamar Smith să voteze cu un alt candidat al Partidului Republican. Alegerile din districtul lui Smith sunt semi-deschise, ceea ce înseamnă că pot participa atît republicanii, cît şi democraţii (care însă nu mai pot vota în alegerile Partidului Democrat). O schiţă a strategiei o găsiţi în documentul ăsta.

Reddit nu este la prima încercare de acest gen. Probabil cea mai cunoscută este Marşul pentru restaurarea normalităţii de anul trecut (de acum doi ani, mamă ce-a trecut timpul!), organizat de Colbert şi Stewart.

Apropo, Mr. Smith chiar e un film fain, dacă aş fi consilierul unui politician, l-aş trece pe lista lecturilor obligatorii.

via Boing Boing

Kony 2012

UPDATE 2: Boing Boing are mai multe detalii. Chestia asta ar trebui să-mi fie învăţătură de minte. Clipul l-am cules din tweeturile lui Ebert, l-am văzut şi am zis că dacă l-a dat Ebert, atunci trebuie să fie ceva OK. Pînă la urmă, bietul Ebert nici nu spusese că sprijină cauza din clip, ci doar că devine viral. Am fost un bou. Îmi vine să iau postul şi să-l mănînc, bit cu bit.
UPDATE: s-ar putea să vreţi să citiţi şi asta după ce vizionaţi clipul.
TL;DR Vă rog să mă scuzaţi pentru prostie, promit că voi fi mult mai atent de acum încolo.


KONY 2012 from INVISIBLE CHILDREN on Vimeo.

prima tură

PC Fun şi Ubuntu

Este pentru prima oară cînd văd chestia asta la un magazin mare din România (în mod ciudat, pe pagina cu detaliile produselor n-am găsit nimic despre Ubuntu). Mi se pare fain să duci calculatorul acasă şi să-l poţi folosi imediat cum l-ai scos din cutie. Majoritatea comercianţilor nu dădeau doi bani pe ce face clientul după achiziţionare (îi instalau un disc piratat în cel mai bun caz), sau puneau distribuţii de genul Damn Small Linux sau Suse, mult mai puţin prietenoase pentru utilizatorul începător.

Să nu credeţi că-mi fac mari iluzii pentru durata lor de viaţă. N-o să mă contrazic cu nimeni, e mult mai distractiv să joci FIFA, Skyrim sau CoD (calculatoarele sunt văzute în România exclusiv ca o sursă de distracţie, cel puţin asta-i impresia mea).

Dar e bine că oamenii află că există şi alte alternative (de data asta, gratuite) la Windows. Şi poate că unii or să înceapă şi să-l folosească pentru a învăţa (acasă sau la şcoală).

Şova istoricul

Dan Sova a facut o mare gafa.

zice Ponta, care-l trimite la Washington să studieze la Memorialul Holocaustului (apropos, ce frustări au unii, majoritatea comentariilor pe le-am citit sunt antisemite!). N-ar fi mare brînză. Nu-i nici primu, nici ultimu bădăran politic care îşi dă cu presupusu despre neşte cestiuni care nu-l privesc.

Ups! Am greşit! Chiar îl privesc, pentru că dacă vă uitaţi pe cv-ul domnului Şova, acesta a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. În cazul ăsta, chiar nu mai e nevoie să mai facă vizite de lucru la Washington. Mai bine se duce şi se culcă pentru următorii cincizeci de ani.

Am revăzut clipul din emisiunea lui Gheorghe şi mă uit cu surprindere cît de sigur este pe el şi cum aruncă numele lui Teşu neglijent, de parcă un cor de aplaudaci trebuia să-l prindă din zbor şi să scoată un oftat de admiraţie, Mamă, ce cult în cap îi Şova! Ştie de nenea Teşu! Pfiu, mîine, poimîine poate ne-o zice şi de Gobineau ... Problema cu siguranţa şi certitudinile de nezdruncinat ale domnului Şova este că se uită nişte rinoceri la el şi zic, ia uite-l şi p'ăsta! Sigur ştie ce zice, altfel n-ar privi aşa încruntat/zeflemitor.
 



Emisiunea lui Gheorghe devine din ce în ce mai interesantă. La cît de analfabeţi sunt oamenii noştri politici, nici nu trebuie să-ţi baţi capul cu pregătirea emisiunii. Îi laşi să se desfăşoare, le gîdili puţin orgoliul şi le arunci din cînd în cînd nişte torpile în genul ăsta. Da ce zici ... cum ţi se pare ... Crezi că Arsenal merita victoria?şi spectacolul-i asigurat. Da tot nu înţeleg, cum mama mă-sii să zici că ai fost greşit înţeles, mai ales cînd ai pierdut şi nişte zile prin amfiteatrele Facultăţii de Istorie. Asta-i ca şi cum aş zice io că naţional-socialismul este o doctrină blîndă. Sau că Leo Strauss ar fi fost agent al Uniunii Sovietice. Neah, nu-s prea inspirat azi. Am găsit! În '89 a fost o revoluţie! Hai că n-a fost aşa greu.

Focus - Anonymous II

Nişte pletoşi nenorociţi ...

regulamente de ordine interioară

În primul rînd, am o veste proastă pentru toţi copiii care vor să aibă părul lung. Nu vă bucuraţi că v-aţi convins părinţii să nu vă ducă la frizer, dacă regulamentul şcolii unde învăţaţi spune că n-aveţi voie cu părul lung, părinţii n-au nici o putere. Punct.


N-aş fi vorbit de tărăşenia asta dacă nu mi s-ar fi întîmplat recent un lucru care m-a pus pe gînduri. Ieri am fost la o şcoală pentru a repara calculatorul pe care urmau să se facă înscrierile pentru clasa pregătitoare. Iar directoarea de acolo, care mă văzuse şi cu părul lung mi-a spus o chestie care m-a pus pe gînduri. Era şi părul ăla lung o chestie, da acum ai o vîrstă, trebuie să arăţi a om serios, a adult. Trebuie să ştiţi că este vorba de o persoană cam de aceeaşi vîrstă cu mine, adică 35 de ani şi sincer nu ştiu nici în ziua de azi ce-a vrut să spună.


Probabil că aţi aflat de povestea cu directoarea de la Liceul Ion Neculce, din Bucureşti şi cruciada domniei sale în faţa pletoşilor (după ce am citit comentariile, înclin să cred că e vorba de o răfuială personală a directoarei cu cei doi, pentru că ar mai fi şi alţii cu plete, dar care nu fac obiectul interdicţiei). În plus, nu prea văd ce ar putea să-i facă directoarea cel puţin unuia dintre ei care la fel, am înţeles că este major (îşi dă bacalaureatul anul acesta).


Dar, aşa cum am învăţat de ceva vreme, diavolul este în detalii. Contează prea puţin că o directoare a interzis accesul elevilor în liceu în baza lungimii părului. Căutaţi pe net regulamente de ordine interioară şi o să găsiţi în foarte multe dintre ele prevederea cu privire la părul lung.


Acum, regulamentele ăstea funcţionează în baza a două acte importante, Legea educaţiei (LEN) şi un ordin al ministrului, 4925/2005. Iar pedepsele care sunt introduse în regulamentul de ordine interioară sunt puse în practică după un document cu titlu de dosar secret ROFUIP. Am stat şi am citit bibliografia obligatorie (adică legea, ordinul şi ROFUIP-ul) pentru oricine vrea să înţeleagă povestea regulamentelor de ordine interioară şi nu vreau să vă spun decît un singur lucru. Nu există nicăieri în aceste documente o prevedere care să se refere la părul lung. Şi asta datorită unui lucru pe care îl ştie orice om cu mintea pe umeri.


Pentru că nu poţi să defineşti ce înseamnă păr lung! Spre diferenţă de politicienii români, ai căror consilieri se pare că sunt în grevă (altfel nu-mi explic cum apare Antonescu la emisiunea lui Capatos, sau se repede Şova să declare sprijinul pentru un om care şi-a petrecut ultimul an în spatele gratiilor (sau care declară la emisiunea lui Gheorghe că la Iaşi n-a fost pogrom, iar evreii au fost omorîţi de soldaţii germani), spre diferenţă de politicieni) la Ministerul Educaţiei au existat şi nişte oameni care s-au gîndit că oricît de mult ar urî rocării, rastafarienii, caii sau mai ştiu eu ce necuvîntătoare cu plete, nu vor putea interzice părul lung.


Dar ăstea sunt detalii. Ce m-a şocat în toată povestea asta au fost comentariile contra. Ai fi zis că după douăzeci şi ceva de ani şi cîteva reclame la Rom, ne-am mai deşteptat puţin. Dar se pare că românii şi-au rezolvat toate problemele (legate de igienă) şi nu le-a mai rămas decît una. Părul lung la copii.


Am să fiu mereu uimit de lejeritatea cu care părinţii îşi tratează copiii. Să vă spun o poveste. Acum ceva timp am avut un coleg (mai degrabă superior, dar pentru că mă înţelegeam de minune cu el, mi-a rămas în minte cu titlul de coleg) care la un moment dat a avut o discuţie cu soţia lui, în care i-a spus „Nu e nici o problemă cu pasiunea lui pentru măzgălitu pe perete - copilul se-ndeletnicea cu grafuri şi taguri prin Bucureşti - trebuie să te gîndeşti întotdeauna la ce rişti. În cel mai rău caz, va fi oprit de poliţişti şi dus la secţie, unde i se va da o amendă - mă rog, nouă ni se va da o amendă, iar el se va speria şi va uita de povestea cu tagurile.


Mi s-a părut o atitudine absolut normală şi tocmai de aceea de lăudat dat fiind situaţia anormală în care ne găsim cu toţii, în ţara care îl trimite pe Ion Iliescu la Ateneu să asculte Rossini şi nu la puşcărie, să se delecteze cu Wagner.


Dar să nu cădem în păcatul politicului. Revin, acelaşi părinte modern nu avea nici o problemă în a-şi lăsa odrasla să copieze cu sîrguinţă de pe internet eseuri cu subiecte precum instrumente muzicale tradiţionale în Japonia antică (l-am învăţat pe copil să scoată link-urile înainte de a printa eseurile pentru the almighty portofoliu). Portofoliul ăsta-i o altă marotă a profesorilor ameţiţi de trunchiuri comune şi alte prostii inventate de nişte oameni care n-au predat niciodată, sau care dacă au predat, au făcut-o extrem de prost (este cunoscut faptul că de multe ori, funcţia de inspector, eventual inspector general este încununarea unei cariere execrabile de profesor - aici vorbeşte corijentul la matematică din mine).


Sau luaţi un alt exemplu care se petrece foarte des în România. Există foarte mulţi oameni care înjură mai pe ascuns sau mai pe faţă „calculatoarele”, în faţa cărora se simt mai neajutoraţi decît în faţa copiilor lor. Ei ştiu că nişte abilităţi, să zicem la nivelul ECDL-ului, de exemplu, nu le-ar strica dacă vor să-şi păstreze locul de muncă, să avanseze, sau mai rău, să-şi caute un loc de muncă dacă au rămas şomeri. Însă aceeiaşi părinţi nu-şi pun problema asta şi în cazul copiiilor lor (sincer, dacă aş fi în locul lor, m-aş îngriji ca a mea odraslă să dea ochii cu un limbaj de programare de la o vîrstă cît mai fragedă).


Adică, să se ducă peste profesori în clasă şi să-i întrebe. Băi, domnule Trandafir! Uite, în ziua de azi trebuie să ai abilităţi de dactilografiere, să ştii să foloseşti suita Office, să nu te uiţi ca mîţa-n calendar atunci cînd îţi zice cineva să introduci o funcţie într-un fişier Excel sau să construieşti un grafic. Ştiu şcoli în care copiilor li se predă chipurile informatică (aşa i se spune, nu ştiu ce predau oamenii ăia acolo), dar aceleaşi şcoli nu au o reţea de calculatoare funcţională şi toată lumea este bulversată atunci cînd primesc un pedefe de la inspectorat pe care trebuie să-l editeze peste noapte.


Eram la o petrecere a unui prieten şi stăteam de vorbă cu un programator care asculta siderat cînd îi povesteam că în şcoli informatica-i numai cu numele, pentru că nu are cine să le predea la modul cinstit materia. Şi nu a putut decît să recunoască că decît cu 700 de lei (mai mult sau mai puţin), mai bine cu mai mult de 2000 (cifrele sunt relative). Mi-a spus că o să vorbească şi cu alţi prieteni ai lui şi că or să încerce să facă ceva în sensul în care să vină şi să predea în şcoala de care-i vorbisem eu. Am fost sceptic şi s-a supărat pe mine, reproşîndu-mi că n-am încredere în el (băusem o sticlă de Absolut, n-aveam încredere nici în mine, darămite în el). Am avut dreptate la final.


Dar să revenim la aceste regulamente de ordine interioară. Marea lor problemă este că nimeni nu le-a luat la puricat şi ne-am trezit că mulţi directori de şcoli se cred acum stat în stat. La toate bubele pe care le are azi România, se mai adaugă una. Dacă părinţi vor ca odrasla lor să umble cu pletele în vînt, ar face bine să verifice mai întîi aceste regulamente de ordine interioară. Pentru că în România, societatea se subordonează nu prevederilor constituţionale, ci regulamentelor de ordine interioară întocmite de un profesor care a rămas cu nişte sechele de pe vremea Răposatului. Ar fi bine să vă mestecaţi un pic chestia asta (fie că aveţi deja copii, fie că vă gîndiţi să faceţi vreunul).


Pentru că vedeţi voi, istoria de mai sus dacă e să ne înveţe ceva, ne învaţă un lucru cu vîrf şi-ndesat. Degeaba ne minţim zi de zi că aşa ceva nu ni se va întîmpla niciodată NOUĂ! Prostia, ignoranţa, grobianismul, incompetenţa, superficialitatea odată tolerate, au darul ăsta afurisit, de a creşte precum buruienile. Şi la un moment dat ne vor sufoca. Cu sau fără plete.

Ce bine-i în Azerbaidjan!

One family woke up in the middle of the night to the sound of bulldozers. They made it out of the building in one piece, but lost many of their belongings. Police broke down a door to arrest another family; by the time of their release five hours later, little remained of their home.

Căutam linkul pentru deşteptul de la Radio 21 care spunea dimineaţa trecută că e bine să trăieşti în Azerbaidjan. Via Eastern Approaches.

documentar charlie mingus

Mingus: Charlie Mingus 1968 from Bartley Powers on Vimeo.

via Mihai Iordache

mdf

cînd vine vorba de sunet, MDF-ul nu-i lemn. Of!

Religia în şcoli

Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.

1 Timotei 2:12

I am going out on a limb cu asta dar nu reuşesc să-mi stăpînesc mirarea şi nu de ieri de azi, ci de vreo zece ani încoace. Este vorba despre curriculum pentru clasa pregătitoare, publicat ieri de Hotnews şi pe care l-am pescuit din tweeturile lui @jaunetom.

Ziceam ceva de zece ani şi mirările mele. Am terminat cu liceul în '96, prin urmare nu am experienţe directe cu orele de religie. Dar nu-mi dau seama unde logica a încetat să mai funcţioneze. Parcă religia şi statul divorţaseră acum cîteva sute de ani, nu? Cînd s-au reîntîlnit, de au reluat idila asta sinistră? Citiţi programa pentru religie şi cutremuraţi-vă în faţa prostiei umane ... copiii ar trebui să înveţe ce-i aia toleranţă cu ajutorul religiei

Identificarea unor elemente de diferentiere dintre oameni

Dacă te-ai apucat să foloseşti religia proprie pentru stabilirea diferenţelor dintre oameni, atunci îţi urez mult succes. Pentru că nu te văd bine. Este ridicol şi enunţul de la începutul documentului

Pentru a asigura un cadru coerent al predarii religiei în scoala, programa scolara propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învatamânt: lista competentelor generale si specifice, exemplele de activitati de învatare si partea generala a sugestiilor metodologice. Lista de continuturi va fi elaborata de catre fiecare cult, permitând orientarea catre teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Coerenţa şi predarea religiei în şcoală nu au ce căuta în aceeaşi propoziţie. Nu nimic coerent în a te apuca să îndoctrinezi nişte copii nevinovaţi cu tot felul de fabule doar pentru că sunt cîntate frumos de nişte oameni îmbrăcaţi în negru care stau tot timpul încruntaţi. Şi unde au văzut creatorii acestui document clase majoritare de musulmani, penticostali sau cavaleri Jedi? Pentru că numai atunci poţi să te apuci să predai diferenţiat. Sau tot un preot ortodox o să le explice despre frumuseţile religiei shinto?

Şi apropos de religia ortodoxă şi BOR. Ieri la Foc încrucişat a fost invitat un preot din Voievodina. Şi la un moment dat Ioana Lupea l-a întreba despre poziţia BOR-ului în cestiunea arzătoare a vlahilor. Eu zic ca răspunsul să fie introdus în programa de mai sus ca studiu de caz. Zice preotul, BOR a iniţiat un dialog cu Biserica ortodoxă sîrbă, dar n-a răspuns nimeni pînă acum (sic)! Cică trebuie să ne avem ca fraţii ...

Un ultim lucru pe care nu-l înţeleg este cum funcţionează consultarea asta publică? Trebuie să mergi la minister, discuţi cu femeia de serviciu? Pentru că dacă or să fie la fel de deschişi la dialog ca pînă acum, tare mi-e că rămîne aşa cum am stabilit. Mi-aş dori să existe părinţi care să se scandalizeze şi să-i dea în judecată şi pentru prostia asta, cum au făcut-o şi pentru clasa pregătitoare cei mediatizaţi de televiziuni în ultima vreme.