Oare nu se-ntreabă nimeni dacă nu cumva cascadoriile unor saltimbanci de genul lui Radu Tudor sau Dana Grecu, Firea sau Gîdea, nu trag în jos ratingurile primei antene?
Mă uitam la ştirea cu scandalu News Corp. şi cum NOTW a tăiat dintr-un foc şapte miliarde din valoare de piaţă şi mă gîndeam, trăznăile din ultimile zile de la Antena 3 cît or fi costat trustu?
Pentru că ziariştii de genul celor care fac legea acum la Antena 3, nu-şi dau seama cît de rău fac televiziunii şi presei din România, în general, escaladînd în mod grotesc orice încercare de a purta un dialog civilizat. Ce este şi mai trist este apetenţa interminabilă a politicienilor români de a se lăsa purtaţi către un fel de cîrciumă în aer liber, în care tot ce intră nu rămîne nemurdărit. Sincer, cred că Breton şi suprarealiştii ar fi invidioşi dacă ar vedea performanţele echilibristice din talk-show-urile dîmboviţene. Mă uit cu groază la delirul verbal şi la sentinţele date de instanţele de sticlă şi mă gîndesc că nici măcar Jdanov sau Răutu, n-au avut pretenţia de a se revendica ca fiind obiectivi. O frază peste care am dat recent, mi-a adus aminte de tiradele infinite ale acestor adevăraţi sacerdoţi media, ”s-a dedicat căutării neadevărului cu pasiunea adevărului” (citat din minte). Discursurile pe care le recită zi de zi au valoarea unor adevărate catastrofe ale raţiunii, sunt torpile logice care scufundă corabia bunului simţ.
Acum cîteva săptămîni, am purtat o discuţei mult prea familiară ca să-mi facă plăcere, cu cîţiva prieteni, care se declarau antibăsescieni într-un mod aproape visceral. Am avut proasta inspiraţie de a observa că nu există nici un argument raţional, care ne-ar putea face să credem că o schimbare pe scena politică ar aduce vreo îmbunătăţire. Dincolo de faptul că am fost acuzat de toate relele de pe lume (dintre care, faptul că plătesc taxe mai puţin ca ei, mi s-a părut cel mai interesant, dar îl voi discuta în alt post) am observat un factor comun, pe care-l regăseam în discursul fiecăruia (şi care le dădea la un moment dat, aspectul destul de simpatic, de cor) al opoziţiei de dragul opoziţiei. Nici unul dintre ei nu era interesat în a-mi demonstra cît de mult ar fi schimbat în bine, o victorie să zice a USL-ului (Cetăţeni, păstraţi-vă calmul! Este un exerciţiu imaginar, intelectual, prin urmare, sortit eşecului), ci mai degrabă erau antrenaţi într-o opoziţiei de dragul opoziţiei. Nu existau argumente, existau inamici, iar ei aveau muniţia pregătită.
Ei bine, mă tem că atunci cînd se va desumfla păpuşa gonflabilă numită Antena3, nu va mai rămîne decît o Sahară a minţii în urma ei. Lor li se potriveşte perfect descrierea pe care a făcut-o Coogan celor de la News Of The World. Să nu se mire jurnaliştii de la Realitatea sau Antena3 că nimeni nu le va plînge de milă cînd vor ajunge pe drumuri. Cam cum se miră acum Cristian Tudor Popescu de reacţiile foştilor tovarăşi de drum.
Cine-i Paul McMullen? Hugh Grant a avut o discuţie cu el, mai de mult ... merită să citiţi articolul şi să vedeţi cum vînătorul devine vînat.
So I was sent to do a feature on Moulin Rouge! at Cannes, which was a great send anyway. Basically my brief was to see who Nicole Kidman was shagging - what she was doing, poking through her bins and get some stuff on her. So Murdoch's paying her five million quid to big up the French and at the same time paying me £5.50 to fuck her up . . . So all hail the master. We're just pawns in his game. How perverse is that?