30 aprilie 2009

Bine, bine, şi eu cui rămân? Episodul II

Artiştii români nu se cumpără! Nimeni nu este interesat să îi promoveze. Of, of! Ce ne facem maică? E din cauza piraţilor, nesimţiţii! Aşa să fie? Ori poate că e din cauza unei industrii care se mândreşte cu capodopere precum Ciocolata e a mea/Nu o dau la nimenea. (cei mai tineri să nu se oftice, că nu au pierdut nimic, un fel de Gyorfi la grădiniţă) sau Aseară a fost ca în vis/M-am simţit ca-n paradis. La televizor apar tot minţi luminate precum Costi Ioniţă şi Liviu Puştiu (apropo, nu se găseşte nimeni care să îi spună lui Mihai Morar că a depăşit de mult penibilul, probabil că nu mai are nici un prieten). Iar cum televizorul încă primează în România, presupun că alţii nu mai sunt p-acilea, prin ţară. Dacă vrei să cauţi trupe româneşti pe youtube, facebook, last.fm etc. cauţi cu lupa.

Ei se plâng de pirateria excesivă din România. Că nimeni nu cumpără muzică. Dar cum aş putea să o cumpăr? Până acum câţiva ani, Amazon nu livra în România. Nici acum nu s-au schimbat foarte multe.  iTunes nu există pentru România. În magazin mai degrabă îl găseşti pe Guţă. Să se ducă la el, să îi salveze el. Rar mi-a fost dat să văd o încăpăţânare mai mare. Când până şi artiştii spun că s-au săturat şi nu mai vor să fie conduşi de nişte tipi în constume care nu au de a face cu muzica, ei tot mai insistă cu căţel şi cu purcel, cu tot felul de clipuri pe la teve, alţi bani aruncaţi pe fereastră, că nu trebuie să piratăm. Că pirateria duce orbire, sau la terorism, printre altele. Că suntem asemenea hoţilor din magazine, când nu suntem. Ce vreau eu? Un serviciu care să funcţioneze. Dar de ce mă mai mir, când până şi Clandestino are player pe site. Nu tu un link, nu tu nimic. Pe site! Visul meu este să stau cu un browser deschis toată ziua! Nu! Vreau un link pe care să îl pun în songbird, în foobar, în itunes, în mama măsii!, dar nu să stau cu fereastra aia deschisă!

A, şi că tot eram pe subiect. O trupă veche, Survolaj scoate un album nou. Până aici, toate bune şi frumoase! Îmi plăcea Survolaj când eram mic. Era unele din puţinele formaţii româneşti care aveau discuri şi ce era şi mai important, puteau să cânte live. Îmi aduc aminte că prima dată, am copiat albumul pe o casetă, de pe un pick-up, trecut printr-un magnetofon Rostov. Ce vremuri. Discuri mai găseai cu Holograf pe vremea aia.

Bon. Şi ce fac ei? Pun piesa pe siteul Liternet unde nici măcar nu poţi să o asculţi. Usability fail! Trebuie să o descarci! Dar nu toată lumea ştie să de-a click dreapta când găseşte un fişier (ca să nu mai spun că nu prea mă simt în largul meu descărcând dintr-un bar, cafenea), eu nu vreau să o descarc, n-am atâta timp, vreau să văd cum sună, dacă imi place o şi cumpăr. Cauţi pe youtube, nimic, doar nişte înregistrări de la stufstock. Sper să nu se mire că va intra în uitare înainte de a apărea.



Survolaj - Blestem
Asculta mai multe audio Muzica »

Ca să nu mai zic de faptul că o piesă de zece minute, despre Maria Tănase şi Black Sabbath … în 2009, hmmm. Chiar aşa, unde naiba au mai văzut chestia asta? E o piesă nouă, sau o glumă de 1 aprilie? E ca şi cum Take That scoate piesă nouă, la finalul căreia zdrăngăne nişte acorduri din Deep Purple, Black Night de preferinţă.