la ora la care probabil că o să citiţi rândurile ăstea, probabil că ori sunteţi sătui până în gât de ştirile despre NYT şi febra porcină, virusul şi România, politicieni, etc. fie habar nu aveţi despre ce este vorba.
Nu vă condamn în nici unul dintre cazuri. Dar după ce am citit articolul din The Grey Old Lady (ah, şi cât de rău cred că îi pare lui Chireac* că şi-au vândut sediul, mă scuzaţi că îmi cam scapă care ar fi legătura cu povestea de acum, rar mi-a fost dat să vad pe cineva atât de pe lângă subiect) am ajuns la concluzia că media românească ar face mult mai bine să se rezume la a cita sursele şi cam atât. Să ne ferească domnul de alte interpretări profesioniste din partea domnului Chireac, sau a lui Răzvan Dumitrescu, de exemplu.
Cât despre subiectul de presă, mergeţi de citiţi articolul la sursă şi veţi descoperi că singurele două menţiuni la adresa virusului sunt acestea
With the exact origins of the virus still in doubt (sublinierea mea), Smithfield emphasizes that the disease has struck none of its hogs or employees.
iar referitor la România,
But Smithfield found it hard to overcome fallout from the swine fever outbreak that struck Cenei. At the time, hog corpses lay in heaps, and residents remember chaotic efforts to shoot and burn them. That particular strain affects only hogs, but scientists have found elements of swine viruses — one from Europe or Asia, the other from North America — in the genetic code of the new influenza A(H1N1) virus.
este vorba de episodul din 2007, nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, când omorau porcii pe capete,
- de citit în completare, Autorităţile combat pesta porcină în judeţul Timiş – BBC, 2007
Nicăieri, dar nicăieri, nu apare ceea ce au susţinut cei de la Realitatea toată seara, cum că nu ştiu ce dezvăluiri, acuzaţii cu virusul care vine din România, şi dă-i şi luptă, nenicule! În articol se specifică faptul că Seculici, a cărui fată a fost botezată de către Traian Basescu, este cel care a proiectat aproape 12 ferme pentru Smithfield şi alte lucruri interesante despre felul absolut românesc de a face lobby (cumpărarea costumelor de paradă de către cei de la Smithfield este antologică) businessul industriei cărnii, globalizare, interesele comunităţilor locale, lăcomie, et jusdem farinae.
Este un lucru pe care nu pot decât să îl deplâng, transformarea Realităţii într-o clonă lipsită de personalitate a televiziunii de garsonieră. Cultura dialogului dispare pe zi ce trece din discursul media, raţiunea asemenea, lăsând loc destrăbălărilor lascive şi frustrărilor insalubre ale unor inşi care probabil că ar fi completat şi acum formulare de angajare, dacă nu ar fi fost goana după rating.
În final, ca să rămânem pe subiect, vă propun să vizionaţi acest documentar
________________________________________________________
*probabil că domnul Bogdan Chireac a considerat că nu are sens să dea mai multe detalii cu privire la tranzacţie, şi că există o clauză de răscumpărare, etc. … my two cents