Am înţeles şi am toată încrederea, din ceea ce mi-a spus domnul Schulz, că declaraţia lui Elmar Brok a fost, nu ştiu, fie greşit înţeleasă, fie greşit tradusă în presa română şi că nu se referea la amprentarea tuturor românilor în Germania.
...
reacţia mea este nefericită şi regret că am folosit un cuvânt dacă acea situaţie nu exista
Pînă acum nu am văzut pe nimeni să observe că de fapt, Ponta nu şi-a cerut scuze pentru declaraţiile sale, ci mai degrabă a aruncat vina pe traducerea defectuoasă din presa românească. Am căutat peste tot ştirea iniţială şi am găsit de fiecare dată clar menţionat faptul că Brok se referea la amprentarea celor care se întorc după ce au fost expulzaţi. Ba şi cu Google Translate, dacă încerci să traduci articolul iniţial, tot înţelegi ideea.
Mi-aş fi dorit ca măcar în ceasul al doisprezecelea, Ponta să se fi trezit şi să-şi dea seama că doar pentru că are tupeu, n-o să însemne că declaraţiile or să-i meargă la nesfîrşit nesancţionate. Dacă ar fi să pui pe un grafic care măsoară impactul şi timpul, observi că în ultimul timp, declaraţiile lui sunt din ce în ce mai pe alături de funcţia de prim-ministru. Dacă-şi doreşte să facă declaraţii politice pentru care să nu fie tras la răspundere, de ce nu-şi dă frumos demisia, se ia de mînă cu Nicuşor şi se apucă să ragă împotriva Justiţiei, împotriva lui Băsescu, împotriva tuturor. N-aş avea nici o problemă atunci, pentru că nu i-ar reprezenta decît pe boii din PSD. Dar ca prim-ministru, mă reprezintă şi pe mine, iar eu, din păcate, nu pot să-mi iau tălpăşiţa la Londra, precum conul Dinu.
Dar vreau să mă întorc din nou la declaraţie. Ce zice Viorel acolo? Că a citit în presă o declaraţie şi s-a enervat. Ce a zis cînd s-a enervat?
Ăştia sunt prietenii lui Macovei. Ce vă miră? De fapt, şi gândesc la fel. O gândire nazistă. Şi doamna Macovei are o gândire fascistă, nazistă. Şi domnul Brok la fel. Cine se aseamănă, se adună"
A vorbit despre Macovei, care n-avea nici o legătură cu declaraţia lui Brok şi despre nazişti. Ponta ştie atîta istorie cît şi prietenul lui Şova. Dacă ar fi fost idolii lui nea Nelu, nu ar fi propus amprentarea, ci cel mai probabil, expedierea direct la Canal sau în Gulag.
Singura vină pe care şi-o asumă este folosirea unui cuvînt?! Cît de ridicol poţi să ajungi doar din încăpăţînare. Avea dreptate nea Nelu în privinţa lui, măcar atît trebuie să recunosc. Un cuvînt? Nu, ar trebui să-i pară rău că a uitat ce funcţie are, dar pentru asta ar trebui să se comporte responsabil.
În plus, mă simt atacat în ultimul dram de bun-simţ care mi-a rămas şi mă ţine să nu-mi iau lumea în cap, atunci cînd Ponta mă ia drept prost. Crede el că eu mi-l imaginez citind ziarele în fiecare zi, personal? După horoscop, se uită prin declaraţiile nemţilor? Că nu are consilieri? Că nu se ocupă de ceea ce declară? Cine se crede, Charles Mingus, să improvizeze pe marginea guvernării un solo?! Că pe 14 ianuarie nu mai ţin minte ce-a declarat pe 6? Că e bădăran în faţa Monicăi Macovei? Dacă o ţine tot aşa, are şanse să-şi depăşească mentorul în toate privinţele.
Acum, fie toată lumea e amnezică şi crede în lacrimile de crocodil ale lui Ponta, sau le-a crescut pielea atît de groasă încît nu mai sunt surprinşi de nimic.
Ciudat, credeam că părinţii care acceptă să fie jigniţi a fost un accident, dar văd că ignorarea aberaţiilor unui prim-ministru care a luat-o razna a devenit norma.