26 mai 2010

Alo, s-a pierdut un şurub!

suruburi-de-suruburi

vroiam de mai mult timp să îmi exprim mirarea în public, şi iată că decesul subit al receiverului Romtelecom mă ajută să îmi pierd vremea mai mult pe aici.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am ajuns extrem de îngrijorat în ultimul timp de şuruburile ce ornează marginea şoselelor noastre, atâtea câte au mai rămas. Nici bine n-ai reuşit să eviţi unul, că dai de frac’su. Să mă explic puţin. Am tot observat în ultimul timp tot felul de şuruburi şi şurubele, alături de alte lighioane, tronând mândre pe marginea drumului în timp ce veneam cu bicicleta spre casă. Şi e al naibii de neplăcut să încasezi în cauciuc, ditamai fierul vechi. Eu mă aştept din moment în moment să trec pe lângă o maşină care să îţi piardă roţile din mers.

probabil că în scurt timp, dacă mă obosesc niţel, îmi fac şi o maşină până ajung acasă, sau măcar un scuter