Inca un film pe care nu il inteleg, not quite yet. Cred ca ar trebui sa ma rezum la Narnia, ca e de baza.
Ce a vrut sa spuna poetul?
Ca GRU, alias NKVD alias KGB, alias FSB [800 Mhz si mai sus] este in tot si in toate. Ca exista Putini cu fata umana, mai tineri si mai musculosi, care au avut si inele mai de mult, dar au divortat. Ca drumul catre iad este pavat cu intentii bune, ca daca vrei sa treci Londra, trebuie sa te faci frate cu rusu'. Ala din cartile lui Goma, care te imbratiseaza si se plange ca nu a vrut sa iti faca rau, sa te chinuie, in timp ce iti fura ceasul de la mana.
Ce a inteles elevul?
Ce naiba, la cate filme a facut Cronenberg, ar fi trebuit sa stie ca daca mafia [ruseasca, japoneza, italiana, chiar si romaneasca, nu facem discriminari] s-ar fi aflat la mana unei asistente londoneze, aceasta nu ar fi supravietuit nici cat un epidsod pilot cu Chevy Chase. Dar iata ca aceeasi mafie este miloasa, pierduta in aburii alcoolui, nostalgica dupa inchisorile din Rusia, cu stele pe piept [alea or fi cazut de pe umeri?]. Si daca tot vorbim de nostalgie, asta este filmul lucrurilor pierdute, o fata tanara, rusoaica isi pierde virginitatea si inocenta, o fetita isi pierde mama, un mafiot isi pierde prietenul, o asistenta isi pierde copilul. Parca ar fi departamentul de lucruri pierdute din Gara de Nord.
Mafiotii rusi sunt un fel de vikingi reincarnati, traind dupa niste percepte ce i-ar face si pe druizi sa roseasca ca niste fete mari. Sadismul scenelor de la inceputul filmului nu este depasit decat de dramatismul edulcorat de la sfarsit, culminant cu impulsul exhibitionist al lui Viggo Mortensen, in fata superiorului sau. Cred ca toti ofiterii din serviciile secrete ar vrea la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, sa faca la fel cu superiorii lor.
Ucrainencele nu sunt atat de frumoase pe cat se spune.
Sa nu ai incredere in oamenii batrani, nici macar cand iti fac cadouri. Disciplina de cartel ruseasca, ar trebui sa ii trimita pe italieni direct in Siberia [tot din film aflam ca nu e un loc bun pentru a creste un copil]. Singurul personaj ce iti trezeste mila este copilul transformat peste noapte in ucigas si a carui moarte reprezinta inca un motiv pentru partenerul de mizerii ale rusului nostalgic, ratacit prin Occident, de la Custine incoace, de a-si dovedi inca o data devotamentul abisal. Apropo, de ce toti oamenii cred ca pentru a-i face pe rusi niste personaje credibile in carti, filme, desene animate, trebuie sa le dai destine a la Dostoievski.
Aaaa, si sa nu uit. Homosexualii rusi, mafioti, alcoolici [cum altfel?], mitomani, au si ei suflet. Pot sa faca multe, dar nu pot sa omoare un copil. Nu, ei nu fac lucrul asta, este sub demnitatea lor. La cat de obscuri erau asasinii abhazi, ceceni, mai aveau putin si deveneau mongoli, puteau sa il trimita pe Borat, mai ridicau ratingul filmului. Vincent Cassel se transforma cu fiecare film intr-un Gerard Depardieu, un pic mai de ghetto, mai sadic si mai dezechilibrat, dar doar un pic.
Mai pe scurt, nu mai poti sa ai incredere in rating-urile de pe imdb, cel putin pentru filmele noi. Ca pe alea vechi, le-am experimentat pe proprii nostri ochi.
Aha, deci n-am fost singurul.
Mai are cineva, ceva de spus?
Ce a vrut sa spuna poetul?
Ca GRU, alias NKVD alias KGB, alias FSB [800 Mhz si mai sus] este in tot si in toate. Ca exista Putini cu fata umana, mai tineri si mai musculosi, care au avut si inele mai de mult, dar au divortat. Ca drumul catre iad este pavat cu intentii bune, ca daca vrei sa treci Londra, trebuie sa te faci frate cu rusu'. Ala din cartile lui Goma, care te imbratiseaza si se plange ca nu a vrut sa iti faca rau, sa te chinuie, in timp ce iti fura ceasul de la mana.
Ce a inteles elevul?
Ce naiba, la cate filme a facut Cronenberg, ar fi trebuit sa stie ca daca mafia [ruseasca, japoneza, italiana, chiar si romaneasca, nu facem discriminari] s-ar fi aflat la mana unei asistente londoneze, aceasta nu ar fi supravietuit nici cat un epidsod pilot cu Chevy Chase. Dar iata ca aceeasi mafie este miloasa, pierduta in aburii alcoolui, nostalgica dupa inchisorile din Rusia, cu stele pe piept [alea or fi cazut de pe umeri?]. Si daca tot vorbim de nostalgie, asta este filmul lucrurilor pierdute, o fata tanara, rusoaica isi pierde virginitatea si inocenta, o fetita isi pierde mama, un mafiot isi pierde prietenul, o asistenta isi pierde copilul. Parca ar fi departamentul de lucruri pierdute din Gara de Nord.
Mafiotii rusi sunt un fel de vikingi reincarnati, traind dupa niste percepte ce i-ar face si pe druizi sa roseasca ca niste fete mari. Sadismul scenelor de la inceputul filmului nu este depasit decat de dramatismul edulcorat de la sfarsit, culminant cu impulsul exhibitionist al lui Viggo Mortensen, in fata superiorului sau. Cred ca toti ofiterii din serviciile secrete ar vrea la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, sa faca la fel cu superiorii lor.
Ucrainencele nu sunt atat de frumoase pe cat se spune.
Sa nu ai incredere in oamenii batrani, nici macar cand iti fac cadouri. Disciplina de cartel ruseasca, ar trebui sa ii trimita pe italieni direct in Siberia [tot din film aflam ca nu e un loc bun pentru a creste un copil]. Singurul personaj ce iti trezeste mila este copilul transformat peste noapte in ucigas si a carui moarte reprezinta inca un motiv pentru partenerul de mizerii ale rusului nostalgic, ratacit prin Occident, de la Custine incoace, de a-si dovedi inca o data devotamentul abisal. Apropo, de ce toti oamenii cred ca pentru a-i face pe rusi niste personaje credibile in carti, filme, desene animate, trebuie sa le dai destine a la Dostoievski.
Aaaa, si sa nu uit. Homosexualii rusi, mafioti, alcoolici [cum altfel?], mitomani, au si ei suflet. Pot sa faca multe, dar nu pot sa omoare un copil. Nu, ei nu fac lucrul asta, este sub demnitatea lor. La cat de obscuri erau asasinii abhazi, ceceni, mai aveau putin si deveneau mongoli, puteau sa il trimita pe Borat, mai ridicau ratingul filmului. Vincent Cassel se transforma cu fiecare film intr-un Gerard Depardieu, un pic mai de ghetto, mai sadic si mai dezechilibrat, dar doar un pic.
Mai pe scurt, nu mai poti sa ai incredere in rating-urile de pe imdb, cel putin pentru filmele noi. Ca pe alea vechi, le-am experimentat pe proprii nostri ochi.
Aha, deci n-am fost singurul.
Mai are cineva, ceva de spus?