16 august 2009

Viaţa după Faith No More

Am văzut ieri probabil că cea mai bună trupă din lume (asta dacă v-aţi dezvrăjt de Bono) acum. Din păcate, cea mai bună trupă din lume a fost însoţită de CEL MAI PROST SUNET AUZIT ÎN ULTIMII 20 DE ANI, LA UN CONCERT ÎN ROMÂNIA (îmi pare rău pentru cei care au fost la Soulfly, nu am fost, nu am cum să mă pronunţ). La Evidence, am fugit în spate pentru a mă asigura că nu nimerisem eu vreun unghi mort în faţă. Din păcate, chiar şi de lângă pupitru, se auzea la fel de hidos. Motiv pentru care m-am întors în faţă, pentru a mă uita la umbrele chinezeşti.

Hefe, Hefe, Hefe de trei ori, ne vrem banii înapoi! Probabil asta ar fi trebuit să strige oamenii adunaţi la Sala Polivalentă. Concertul de ieri m-a convins să nu mai merg niciodată la un concert organizat acolo. E ceva sinistru legat de sala asta. Probabil că este blestemată. Bailey intră şi zbiară Bună seara, Budapest!, Gillan s-a trezit bulgărit, Steve Morse la fel, Jimmy Paige nu mai găsea notele, probabil cuprins de emoţia momentului de a cânta în apropierea Palatului Pionerilor, etc.

Îmi pare rău pentru toţi cei implicaţi în organizare, dar nu am reuşit să văd decât un simulacru de concert. Din păcate, dacă trupa ar fi fost de mâna a zecea, nu ar fi contat. Din nefericire, a fost dureros. Pe scenă vedeai ceva fantastic, însă urechile se zgribuleau precum un căţel ţinut o zi în ploaie la gândul ultimului album Guţă răsunând dintr-un BeoLab 5 şi zbierau pe muţeşte Îndurare!. Cine crede că în 2010 mai poţi organiza un concert, doar cu câteva afişe împrăştiate printr-un oraş în care oamenii preferă să nu se uite în jur şi să ţină capul plecat, pentru a evita scuipaturile şi dejecţiile, se înşală amarnic. Poţi cel mult să dai o ţeapă, precum israelienii cu AC/DC-ul de ziua a şaptea. Poate era valabil acum 20 de ani. Aruncai o vorbă, şi umpleai un stadion, cine îşi mai aduce de sala plină de la Kreator, ştie despre ce vorbesc. Iar pe vremea aia nu aveam ţânşpe mii de televiziuni şi radiouri, reţele sociale, bloguri, statusuri de messenger, etc.

Apropo de reţele sociale. În loc de brichete, eu le-aş fi luat telefoanele şi aparatele foto. Toată lumea din jurul meu părea preocupată mai degrabă să descopere meniurile telefoanelor sau a aparatelor foto. Nu înţeleg care poate să mai fie plăcerea de a merge la un concert, dacă tu stai tot timpul şi faci poze sau înregistrezi cu telefonul. Cumpără-ţi naibii dvd-ul sau las-o baltă! Ba chiar, cred că am auzit la un moment dat şi niste tweet-uri prin jur.

Nu vreau să îi dezamăgesc pe cei care au fost la concert şi le-a plăcut, dar să mergi la un concert, iar sunetul să fie groaznic este echivalent cu a avea un dog german şi i-ai pune  numele Neluţu, sau cu a merge la Amsterdam pentru a fuma marfa pe care ţi-ai cumpărat-o de la Magazinul de Vise. Ceva nu se leagă.

şi nu în ultimul rând, după cum spunea şi Annie Haslam, de la Renaissance, în introducerea de la Ashes Are Burning

It really does take an audience, as well as a band to make a really, really nice evening …

8 comentează:

  1. stanimir plin de sictiraugust 16, 2009

    sa moara toti dusmanii! sa zbiere toate femeile rrommme de frenezie! sala lu palatu e bantuita de fantoamele lu decedatii de la razboaiele inter calnuri, etapa pe judet! sa se ieie masuri sa se faca ceva! pana si baiatu ala de la formatia cu sacou roz a simtit maneaua in sala! e cu probleme, fraticu! vreau la aer!

    RăspundeţiŞtergere
  2. o singură observaţie, este vorba despre Sala Polivalentă ... FAIL!

    RăspundeţiŞtergere
  3. Ai dreptate man, si mie mi s-a parut sunetul foarte prost, distorsionat, prea tare, reoznant, abia intelegeai ceva din ce se canta. Oribil, pacat de trupa si de "vana" lui Mike si rusine asa zisilor fani rock care nu s-au deranjat sa vina la concert. Si poate si organizatorilor care nu au facut suficienta reclama pentru o trupa asa de mare ca FNM. Am scos un concert al lor tot de anul asta de la un festival, acelasi show ca si la Bucuresti dar cu 50000 de oameni nu cu 4000 !!!

    RăspundeţiŞtergere
  4. Bine ca ai fugit in spate cand au cantat Evidence. Poate te faceai si tu de ras ca restul fanilor din primul rand care nu stiau versurile unuia din cele mai cunoscute cantece din anii '90. Iar fanii rock nu se incurca cu Faith no More...makes them confused...mai bun e un Manowar, stii o treaba.

    RăspundeţiŞtergere
  5. @ cape fear - ridică-ţi mâinile deasupra capului, nu o să simţi nimic ... chiar am vrut să fac un document cu toate versurile de pe playlistul oficial, aşa ca înainte de concert, dar nu mi-am închipuit, oricum eu nu aş avea curaj să stau chiar în faţa scenei decât la un concert de jazz, că acolo se improvizează, dar ai dreptate, e ruşinos să te bagi în faţă şi să nu ştii versurile

    RăspundeţiŞtergere
  6. La un concert nu te duci ca sa demonstrezi tuturor ca stii niste versuri. Asta faceai in clasa I cand recitai Toparceanu. La un concert te duci sa asculti artistul, nu tot felul de ragete din public.

    RăspundeţiŞtergere
  7. @ mădălina, beg to differ, cred că este o chestie de bun simţ să înveţi textele pieselor care îţi plac, nu să asculţi doar muzica. Poate versurile Iron Maiden sau Judas nu sunt rupte din Britannica, dar nu sunt nici inutile, pentru că altfel am fi fost toţi fani Oregon.

    RăspundeţiŞtergere
  8. Nea Grigore, I beg to differ. Sa stii versurile nu are nici o legatura cu bunul simt. Ma indoiesc ca publicul are datoria morala fata de artist de a-i demonstra ca beneficiaza de acces la vreun site online de versuri. Datoria fata de un artist care iti place, dupa parerea mea, se opreste la a plati intrarea la concert (spre deosebire de foarte multi romani care faceau specherii pe la intrari) si de a le cumpara materialul. Din acest punct incepe respectul fata de ceilalti care au venit la concert. E ok sa te manifesti la un concert, sa te misti si sa canti, dar for the love of god, cand ajungi sa spui ca nu l-ai auzit pe Patton de urletele celor din jurul tau e impotriva naturii, nu crezi?

    RăspundeţiŞtergere