24 februarie 2012

Efectul trustului Intact asupra populaţiei

Ar fi că asaltul violenţei nu lasă un neuron intact. Probabil că sunteţi la curent cu ultima ieşire a lui Gîdea şi ştiţi la ce mă refer. Din punctul meu de vedere, responsabilitatea pentru şuvoiul de mizerii pe care trustul Intact la revarsă în capul telespectatorilor o poartă încă, în momentul de faţă, cei care se ocupă de conţinutul editorial. Dar dacă lucrurile continuă pe panta asta, în scurt timp responsabilitatea va fi a noastră a tuturor. Pentru că aici nu este vorba de un simplu caz de dacă nu-ţi place, dă mai tare şi-nchide-l sau schimbă postu. E ca şi cum i-ai fi pus pe oamenii din Copşa Mică să se mute şi asta ar fi rezolvat problema.

Cred că asistăm la ceva ce la noi va intra în istorie sub numele de efectul Capatos. Antenele se vor un fel de deschizători de drumuri în ceea ce înseamnă stalinismul televizat. Nu cred că poţi găsi o reprezentare contemporană mai fidelă proceselor staliniste din anii treizeci decît emisiunile lui Gîdea, Firea, Grecu, Dumitrescu şi lista poate continua ad nauseam. Emisiunile lor sunt guvernate de dispreţul faţă de adevăr, dialog, respectul faţă de celălalt. Poate nu mă credeţi, dar în ritmul ăsta, în zece ani oamenii or să creadă că a dialoga cu cineva, înseamnă a-l împroşca cu noroi, a nu-l lăsa să vorbească, a-l jigni în mod repetat, a te amuza pe seama lui, a face glume proaste pe seama tuturor celor care nu sunt prezenţi.

Nu ştiu dacă aţi observat, dar singurul efect al promisiunilor mieroase luate în faţa CNA-ului de către responsabilii trustului, cu privire la sancţiunile care i se vor aplica lui Capatos, ei bine, singurul efect a fost o promovare şi mai agresivă a emisiunii acestuia. Cred că n-a trecut seară în care să nu apară de trei-patru ori promo-ul. Deci departe de ei gîndul că e ceva de îndreptat. Ba din contră, trebuie să ascută lupta, după cum explica însuşi Capatos, mărturisindu-şi dezamăgirea faţă de restul jurnaliştilor. Acum, omul chiar e nesimţit sau nu ştie pe ce lume trăieşte. Cînd însuşi părintele tău spiritual (Ion Cristoiu) îţi spune să te duci să te culci, te duci, nene! Da nu, tu vrei să ţii cu tot dinadinsul să ne demonstrezi că nu eşti beat. Păcat, ar fi putut fi o ultimă scuză.

Există şi o soluţie şi chiar dacă nu-i place să-i dau dreptate CTP-ului (pentru că atunci cînd se va face o istorie a gazetăriei române din ultimii douăzeci de ani, nu ar trebui să lipsească din top) soluţia este în mîinile telespectatorilor (ne întoarcem la telecomanda de care pomeneam la început). Vă mai aduceţi aminte de episodul cu Glenn Beck de la Fox. Pe scurt, i s-a servit exact aceeaşi doctorie pe care o administra în emisiunile lor. Nu eu trebuie să demonstrez că am dreptate, tu trebuie să demonstrezi că mă înşel. Şi a urmat o campanie online (care a inclus şi un sait glenbeckrapedandmurderedayounggirlin1990.com. Dar nu asta a contat cel mai mult în îndepărtarea lui, ci presiunile făcute asupra companiilor comerciale pentru a nu-şi mai face reclamă în emisiunea lui. Motiv mai mult decît suficient pentru a fi dezavuat de către Fox. Pînă la urmă ar trebui şi cei care şi-au lăsat conştiinţa la intrare agăţată în cuier pentru plicul cu bani, că la sfîrşitul zilei, banii vorbesc, vorba lu Bitman.

Cam acelaşi lucru ar trebui făcut şi în cazul de faţă. Luaţi-o ca pe o campanie de interes public. Cînd o să vi se mai pară că antenoizii sunt inofensivi, gîndiţi-vă la ura cultivată de presa fesenistă la începutul anilor 90 şi la cicatricile lăsate în conştiinţa colectivă. Lucrurile ăstea nu trec pur şi simplu pe lîngă noi, doar pentru că avem o telecomandă şi memoria scurtă.