A observat cineva diferentele de plastic dintre Sony si Eboda? Asa credeam si eu! Zice-se ca la un moment dat, Steve Jobs si-a concediat un angajat pentru ca nu a acordat destula atentie design-ului suruburilor din interiorul produselor Apple. Nu putem fi toti Steve Jobs, dar nu ne doare mana sa incercam.
Citeam in Cariere, un articol cu privire la problemele de retentie a personalului, cu care se confrunta companiile din Romania. Cand, la un moment dat, imi atrage atentia urmatorul argument. Un manager de resurse umane ale unei companii deplangea cresterea pretentiilor salariale, avertizand ca in scurt timp, Romania isi va pierde si bruma de avantaje in fata investitorilor, pe care inca le mai poseda in lada de zestre. Cel mai important fiind costul scazut al fortei de munca. Vezi doamne, este franghia cu care o sa iesim noi din marasm, ne vor salva investitorii sedusi de nurii de Dragonul Rosu si Europa, ai Romaniei. Nimic mai departe de adevar. Forta de munca ieftina nu este decat o intamplare. Ceva circumstantial. Si depinde de calculele pe care le fac investitorii. Oare ce va spune acel manager, in momentul in care multe firme vor sari peste Romania si se vor indrepta catre plajele din Goa. Iar Romania va importa pakistanezi. Upsy! S-a intamplat deja.
Genul asta de rationament mi se pare mie ca este la limita de foarte jos a bunului simt. Daca nu ma credeti, citez:
... Pe de alta parte, la nivelul Romaniei, cred ca cel mai adesea aceste cresteri salariale sunt nesustenabile (din punctul de vedere al productivitatii muncii) si riscam sa pierdem unul din avantajele importante pe care tara le are in lupta pentru atragerea unor potentiale investitii: costurile reduse ...
ba chiar este cinica. Nu spun ca nu trebuie sa te folosesti de forta de munca ieftina. Ba da, dar din perspectiva zicalei, te faci frate cu dracu pana treci puntea. Mai precis, iei banii, ii investesti in oameni, ii pregatesti, pentru ca mai apoi sa revii in lupta cu niste "zmei becalieni", nu cu niste amarati, care intre doua rate pentru plasma de la Cora, se gandesc ce sa mai puna pe masa. Este evident ca investitorii vin in Romania pentru ca este ieftin, dar asta nu inseamna ca tu trebuie sa vezi reduceri de 80% peste tot. Asta inseamna sa gandesti ieftin. Pe ei nu ii costa nimic. Pe tine te costa enorm.
Cat priveste productivitatea muncii, aici e o alta discutie. Poate fi valabila pentru companiile care produc pentru piata romaneasca. In cuvinte putine, produci ieftin pentru ca romanii nu au bani, concurenta cu produsele de afara este mare, mergi in pierdere, e nasol. Dar cum ramane cu cei care produc pentru afara? Tot neproductiv este oare? Pai daca produsele sau serviciile nu sunt bune, atunci de ce mai alergi sa vinzi in afara tarii? De ce ar cumpara strainii? Si ma mai uit sa vad cine cauta sa angajeze, ca de exemplu la ultimul targ de joburi din Bucuresti. Nu prea am vazut companii care fabrica suruburi pe acolo.
Sa fim bine intelesi, costurile scazute nu ar trebui sa reprezinte niciodata un prilej de mandrie. Si rupt in fund [apud. Ion Cristoiu] si fudul. Ca esti cel mai ieftin din curtea scolii, nu ar trebui sa te umple de bucurie. Nu este o situatie de durata. Mai devreme, sau mai tarziu, se va termina sacul cu saraci dispusi sa munceasca pe nasturi si in Romania. Romanii au inceput sa isi doreasca si altceva decat plasticul ieftin de pe bordul Loganului.
Multe firme se plang in ultimul timp ca le este foarte greu sa atraga profesionisti. Numarul lor este in scadere. Iar cei care vin sa se angajeze cer niste salarii enorme, chiar si pentru acum un an jumatate. Sunt curios cu cat isi platesc profesionistii pe care ii au acum la dispozitie. Sau, mai degraba, sunt curios sa stiu cati profesionisti au in firma.
Doua articole legate de subiectul de mai sus:
Financial Times - Pressure on Romanian pay levels
Romania Libera - FT: Romania nu mai are o piata a muncii ieftina