De ceva timp, şoferii de pe maxi-taxi au început să-şi diversifice undele radio, astfel încît am descoperit că sunt mai mulţi candidaţi la titlul de emisiunea tîmpită a zilei (după ce un deştept de la Radio 21 se minuna cît de frumos e să trăieşti la Baku).
Acum o săptămînă, la ProFM, se trăgea din toate părţile în Iris. Cum că le-a murit traducătorul şi că toată discografia lor se găseşte într-un album Whitesnake. N-am fost fan niciodată, dar mi se pare un pic indecent din partea radiourilor să se apuce să-şi dea jos statuile fără să-şi asume un pic din responsabilitate.
Ani la rîndul i-au ridicat în slăvi (cum au făcut şi cu Phoenix, care acum au ajuns la nivelul de invitaţi la emisiunile de doi bani pentru gospodine – dacă i-ar fi zis cineva asta lu Covaci acum treizeci de ani, cred că se lăsa de muzică şi se apuca de gătit – sau Cargo care fac ferestre sau ceva de genul ăsta, n-am înţeles foarte bine din ultimul lor clip, cel cu Qfort).
Este ceva dizgraţios în scena asta cu hai să dăm în Iris, acum că le-a trecut vremea. Şi mi-am adus aminte de scena asta din King Of Comedy
Scena de care vă vorbesc începe la minutul 1:30, cînd Jerry Lewis este acostat pe stradă de o doamnă în vîrstă, care-i cere un autograf şi îl roagă să vorbească la telefon cu nepotul ei, internat în spital. În 3 secunde, se trece de la cît de minunat eşti la sper să faci cancer.
Sper că cei de la Iris au văzut King Of Comedy.