Se afișează postările cu eticheta istorie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta istorie. Afișați toate postările

30 aprilie 2014

„Trădătorul” Boia şi patrioţii lui peşte

Cînd credeam că le-am văzut pe toate (Grecu, la A3, luîndu-l peste picior pe un invitat de la PSD pentru că a plătit pentru afişul cu pozele din România şi ameninţîndu-l că îi va aplica tratamentul pe care i l-a aplicat şi purtătorului de cuvînt al PNL, Pocora), Rareş Bogdan reuşeşte să ridice ştacheta penibilului.

Pornind de la cărţile lui Lucian Boia şi de la un articol de doi lei din Ziua de Cluj, ţidulă a realităţii, Rareş îl invită pe istoricul Adrian Niculescu. Ce urmează e demn de procesele staliniste de la Moscova, din anii '30. Acuze de trădare, interese străine de România, conspiraţii. Toate în absenţa celui care este acuzat de toate relele de care suferă România în prezent. Curat jurnalism, coane Rareş.

Bietul Niculescu încearcă să explice dintr-o perspectivă de bun-simţ ceea ce Boia spune în cărţile sale, nu este lăsat.Aminteşte de un blestem al lui Mangra, aruncat asupra armatei române şi publicat în ziarul Bisericii Ortodoxe Transilvănene, Telegraf. Oroare în sală. Cum e  posibil, blasfemie, preoţii români sunt apărătorii românismului, cum să blesteme. Niculescu aminteşte că Mangra a fost excomunicat din BOR de Miron Cristea. Nu mai contează, răul a fost făcut, minţile pure al telespectatorilor au fost contaminate de veninul anti-romînismului. Niculescu este pierdut, după ce că i-a luat apărarea lui Boia, acum se ia şi de preoţii ortodocşi şi de Transilvania. Este pierdut. Pe rug cu el.




Mai era un tip cu ei în studiou, nu ştiu cum îl cheamă, care-l lua peste picior în continuu pe Niculescu, cu încuviinţarea lui Bogdan. Un nesimţit.

Intervine şi profesorul Ioan Aurel Pop, de la Cluj şi ai senzaţia că lucrurile intră pe un făgaş normal, se discută despre evenimente istorice, Transilvania, împrejurările în care au loc evenimentele de la 1918, despre primul război mondial. Dar nu, pac, apare Novăcescu şi începe iar cu conspiraţii, pluteşte în aer spectrul lui Roxin, te aştepţi să auzi din minut în minut invocat spiritul lui Zamolxe.

Niculescu zice şi el, la Alba Iulia n-a fost refendum, mamă, înnebunesc cu toţi. Trădare, de trei ori trădare. Vreţi să vindeţi Transilvania! Unguri, oameni răi, săriţi, oameni buni, ne-o răpeşte! Iisuse, ce circ!

Bogdan, cu toată istericalele de doi lei, nu reuşeşte să facă faţă discursului istoricului, bang, bagă artileria grea. Sună preoţi. Înaltpreasfinţiţi. Religie. BOR. N-ai ce să mai zici, patria mamă, tradiţia ortodoxă, preoţi, Dumnezeu. V-a-nchis gura. Cu BOR-ul nu te pui. Pînă aici. Probabil de asta-l scot şi pe Brîncoveanu, zilele ăstea.

S-a terminat, ultimele redute ale respectului faţă de cei care au o părere contrară se predau, duşmanul este înconjurat, nu mai are scăpare. Intervine şi Pavelescu (PNTCD), pentru ce? Nu zice nimic, Niculescu e complet dezorientat. Bogdan e satisfăcut, încă o bătălie cîştigată, duşmanii românilor au fost înfrînţi, Transilvania poate să răsufle uşurată, nimeni n-o va fura nici în noaptea asta.

Dar bomboana de pe tort este de abia la sfîrşit. În timp ce DD se încălzea pe tuşă, Bogdan îl invită pe Boia în studioul Realităţii, pentru o, ceva. Nu se ştie clar ce să facă. Să se explice, să-şi facă mea culpa? Să se apere în faţa gardienilor patriotismului de mucava, habar n-am. Zice Rareş, poa' să vină cu Liiceanu sau singur. Wtf?! Liiceanu-i bodyguardul lui Boia? Rareş, R U 4 REAL?

Dacă te opreşti să-ţi recapeţi suflarea, îţi dai seama că de fapt, nimic din ce urlă corifeii pixelaţi nu s-a petrecut. Ce a spus în realitate Boia,
Decizia alipirii Transilvaniei, Bucovinei si a Basarabiei a fost o deciizie romaneasca, in care nu au fost implicate minoritatile. Marea Adunare de la Alba Iulia i-a reprezentat doar pe romanii din Transilvania, desigur majoritari, dar reprezentand doar ceva mai mult de jumatate. Ideal ar fi fost un referendum, cu participarea tuturor locuitorilor, care ar fi dat probabil acelasi rezultat.
şi partea care i-a durut cel mai mult pe Bogdan şi pe ceilalţi, care tunau şi fulgerau împotriva lui Boia,
Dacă monarhia habsburgică ar fi devenit o confederație de popoare egale, nu sunt deloc sigur că românii din Transilvania ar fi dorit să se unească cu România.
Înţelegi Rareş Bogdan, Lucian Boia spune că nu e deloc sigur?! El, de părerea lui. Pe care tu, cu nesimţire, i-o conteşti. Ascultă-te puţin, ia caseta de ieri şi ascultă-te. Tu îi interzici unui om să aibă o părere. Şi te mai numeşti jurnalist. Mie mi-ar fi ruşine să mai ies din casă.

Îţi vine să dai cu cuşma de pămînt cînd vezi cît de pe faţă te tîmpesc unii. Nu mai vorbesc de ideea de a aduce preoţi într-o discuţie despre evenimente istorice, preoţi care încep să tune şi să fulgere că se întinează tradiţia ortodoxă, că este trădată ţara, că se aduc prejudicii enorme culturii, că e o conspiraţie.

Dar tot circul ăsta a reuşit să-mi atragă atenţia asupra unei figuri interesante, despre care ştiam prea puţin, mitropolitul Vasile Mangra. Niculescu vorbea despre o lucrare de doctorat publicată la BB Cluj anul trecut, despre viaţa mitropolitului. Sunt curios dacă este disponibilă online. Se pare că BOR-ul l-a excomunicat la un moment dat, Novăcescu vorbea de asasinat (bine, nu poţi să-ţi pui prea mult bazele în el, mi se pare la fel de credibil ca şi Roxin sau Roncea), iar Lumina zice că a murit din cauza unor complicaţii cardiovasculare, la un hotel din Budapesta, nu sub zidurile Parlamentului. Mă rog, rocambolească situaţie, vorba profesorului Barbu.

lecturi suplimentare
  1. Boia despre Primul Război Mondial
  2. Emisiunea de la Digi care a stîrnit mînia cerberilor
  3. o conversaţie interesantă între Lucian Boia şi comentatorii de pe Contributors
Bineînţeles puteţi să cumpăraţi şi cărţile lui despre germanofili şi războiul mondial, dar ideea de a frunzări 112 pagini nu mă încîntă foarte tare. Eseul cu România altfel m-a plictisit teribil. O fi interesant pentru unii, dar pe mine unul m-a lăsat indiferent. Ştiam lucrurile ălea din celelalte cărţi pe care le-a publicat anterior.

07 martie 2012

Şova istoricul

Dan Sova a facut o mare gafa.
zice Ponta, care-l trimite la Washington să studieze la Memorialul Holocaustului (apropos, ce frustări au unii, majoritatea comentariilor pe le-am citit sunt antisemite!). N-ar fi mare brînză. Nu-i nici primu, nici ultimu bădăran politic care îşi dă cu presupusu despre neşte cestiuni care nu-l privesc.



Ups! Am greşit! Chiar îl privesc, pentru că dacă vă uitaţi pe cv-ul domnului Şova, acesta a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. În cazul ăsta, chiar nu mai e nevoie să mai facă vizite de lucru la Washington. Mai bine se duce şi se culcă pentru următorii cincizeci de ani.


Am revăzut clipul din emisiunea lui Gheorghe şi mă uit cu surprindere cît de sigur este pe el şi cum aruncă numele lui Teşu neglijent, de parcă un cor de aplaudaci trebuia să-l prindă din zbor şi să scoată un oftat de admiraţie, Mamă, ce cult în cap îi Şova! Ştie de nenea Teşu! Pfiu, mîine, poimîine poate ne-o zice şi de Gobineau ... Problema cu siguranţa şi certitudinile de nezdruncinat ale domnului Şova este că se uită nişte rinoceri la el şi zic, ia uite-l şi p'ăsta! Sigur ştie ce zice, altfel n-ar privi aşa încruntat/zeflemitor.
 



Emisiunea lui Gheorghe devine din ce în ce mai interesantă. La cît de analfabeţi sunt oamenii noştri politici, nici nu trebuie să-ţi baţi capul cu pregătirea emisiunii. Îi laşi să se desfăşoare, le gîdili puţin orgoliul şi le arunci din cînd în cînd nişte torpile în genul ăsta. Da ce zici ... cum ţi se pare ... Crezi că Arsenal merita victoria?şi spectacolul-i asigurat. Da tot nu înţeleg, cum mama mă-sii să zici că ai fost greşit înţeles, mai ales cînd ai pierdut şi nişte zile prin amfiteatrele Facultăţii de Istorie. Asta-i ca şi cum aş zice io că naţional-socialismul este o doctrină blîndă. Sau că Leo Strauss ar fi fost agent al Uniunii Sovietice. Neah, nu-s prea inspirat azi. Am găsit! În '89 a fost o revoluţie! Hai că n-a fost aşa greu.

28 noiembrie 2011

Leningrad

what happens to a sophisticated European city when the food runs out

nu e nevoie să ne lăsăm în voia imaginaţiei …

sursa

08 august 2011

cît mai valorează o bombă ...

If killing large numbers of civilians does not have a military impact, then what, Wilson asks, is the purpose of keeping nuclear weapons? We know they are dangerous. If they turn out not to be strategically effective, then nuclear weapons are not trump cards, but time bombs beneath our feet.

de aici

10 aprilie 2011

noi, românii

În ce ne priveşte pe noi, românii, de multe ori ne imaginăm că suntem mai puţin liberi. Ne explicăm fenomene care nu ne sunt favorabile prin cauze externe. De aici urmează un exces al secolului XX, al pericolului care vine pe teoria conspiraţiei, pe diabolizarea masoneriei, pe toate aceste conjuraţii care ar manipula lumea. Şi-atunci fireşte că, dintr-o dată - aşa cum ai spus, şi sunt de acord cu tine - vedem că suntem liberi, că ne gestionăm deciziile şi că, în fond, suntem responsabili pentru ele. Şi cred că acesta e cel mai important lucru într-un parteneriat – să înţelegi că eşti liber în a-ţi gestiona deciziile, dar trebuie să fii şi responsabil, pentru că asta înseamnă un echilibru de valori.
de aici

15 ianuarie 2011

fenomenul Piteşti

fenomenul pitesti

Probabil că Alin are dreptate … ce era de demonstrat …

M.M.: Bun, continuu cu studentul cel naiv: vrei să spui că România de azi este aşa cum este şi din cauza a ceea ce se numeşte "fenomenul Piteşti"?

- Da, nu am niciun dubiu că România de azi e influenţată direct de ce s-a întâmplat la Piteşti. Îţi dau doar câteva detalii: cultivarea neîncrederii, eliminarea sau batjocorirea discursului creştin, violenţa gratuită (pe străzi sau în media), luatul peste picior al oricăror repere morale etc. Atunci se făcea cu ciomagul, acum se face mai frumos, dar esenţa nu e diferită. Şi dacă te deranjează măcar unul din lucrurile de mai sus, poţi să înveţi din Piteşti cum să treci peste ele rămânând om.

de aici

via Mihnea Măruţă

10 ianuarie 2010

Romane

de diverse tipuri

books

sursa

Tony Judt

"I hope you don't mind if I begin by shooting the elephant in the house," he said, speaking from an electric wheelchair, wrapped in a black blanket, with a Bi-Pap breathing device attached to his nose.

The Trials of Tony Judt

22 aprilie 2008

Cand istoria nu te ajuta ...

O fotografie care face cat o mie si unu cuvinte

 

daca a fost sau nu a fost ...

puteti verifica aici

cat despre bietul Jesse Owens, nu stiu ce ar fi avut de zis,

de fapt, nu avea nimic de zis, nici de votat.

sursa foto: Dream of Mirrors

vazuta prima data la Eduard

caruia ii multumesc, de mult nu m-am distrat asa.

A mai scris despre poza The Devil's Kitchen, care a vazut-o la The Daily Dish, preluata de la Austro-Athenian Empire.

Unde s-au strans 81 de comentarii. Nu sunt specialist, prin urmare nu am de unde sa stiu daca este lucrata in Photoshop, sau nu. Chiar asa, de ce toata lumea se refera la Photoshop cand vorbeste despre manipulat fotografii, nu poti sa faci lucrul asta si in Gimp?